# Crescătorii europeni au un concurent mai ieftin în China, devenită exportator net de pui în 2025 > Cota Chinei la produsele procesate din pasăre a ajuns la 10% în UE. Comisia Europeană monitorizează piața, iar UE intenționează să consolideze etichetarea originii din 2027. Publicat: 15 octombrie 2026, 11:52 · Autor: Irina Lupu · Categorie: [Prețuri și piață](https://magazinagricol.ro/preturi/index.html.md) · Pagina web: https://magazinagricol.ro/crescatorii-europeni-au-un-concurent-mai-ieftin-in-china-devenita/ · Publicație: Magazin Agricol ![Produse din carne de pasăre](https://magazinagricol.ro/wp-content/uploads/2026/10/carne-de-pasare-1024x683.webp) **Producătorii europeni de carne de pasăre se confruntă cu o concurență mai ieftină din China, devenită în 2025 exportator net de carne de pui, adică o țară care exportă mai mult decât importă. Consumatorii au acces la proteine mai ieftine, în timp ce furnizorii din Europa, Thailanda și Brazilia concurează cu produsele chineze.** Exporturile chineze de produse din carne de pui au însumat 2,6 miliarde de dolari în 2025, aproape dublu față de 2020, potrivit [G4Media](https://www.g4media.ro/china-devine-un-competitor-redutabil-si-pe-piata-de-carne-de-pui-a-exportat-in-2025-produse-din-carne-de-pui-in-valoare-de-26-miliarde-de-dolari-aproape-dublu-fata-de-2020.html), care prezintă datele Administrației vamale chineze. ## Produsele chineze câștigă cotă pe piețele europene Din 2022, China și-a dublat cota pe piața produselor din carne de pasăre procesată din Uniunea Europeană, până la 10%. În Marea Britanie, cota s-a triplat și a depășit 14%, conform firmei de consultanță Gira. Extinderea pune presiune inclusiv pe producătorii din Germania. Michael Boddington, consultant în agribusiness, adică în afaceri agricole, consideră că transformarea Chinei din cumpărător în exportator perturbă piața mondială a cărnii. El explică faptul că importurile asiatice proveneau în mod tradițional din Europa și de pe continentul american. Alternativa chineză, mai ieftină, îi obligă acum pe producătorii consacrați să facă față unei noi concurențe. Exporturile alimentare la prețuri scăzute atrag atenția producătorilor și a autorităților de reglementare occidentale. Expansiunea urmează modelul întâlnit în sectoarele chineze ale oțelului, panourilor fotovoltaice și vehiculelor electrice, unde produsele ieftine au slăbit poziția rivalilor de pe piețele externe. ## Subvențiile au mărit producția peste cererea internă Beijingul a încurajat extinderea producției de carne și lactate prin subvenții pentru marii producători. Obiectivele au fost consolidarea securității alimentare și refacerea efectivelor după epidemia de pestă porcină africană din 2018 și pandemia de COVID-19. În perioada 2022-2024, subvențiile au reprezentat aproximativ 13% din veniturile brute ale producătorilor agricoli chinezi. Ponderea era de aproape trei ori mai mare decât la începutul anilor 2000. Fermele subvenționate contribuie acum la supracapacitate, adică la o producție mai mare decât poate absorbi piața. Evoluțiile diferă între sectoare: - Producția de carne de porc a atins un record de 59 de milioane de tone în 2025. - Producția de carne de pasăre a crescut cu 7% în 2025. - Sectorul lactatelor a depășit obiectivele oficiale pentru 2025 cu doi ani înainte de termen. Cererea internă slabă a afectat în special prețurile cărnii de porc. Au scăzut însă și prețurile cărnii de pasăre și ale produselor lactate. ## Consumul se mută de la porc spre pasăre Consumul de carne de porc pe cap de locuitor a coborât cu 13% față de maximul din 2023. În schimb, consumul de carne de pasăre pe cap de locuitor a crescut cu peste 50% în deceniul încheiat în 2024. Bucățile grase de porc, folosite în bucătăria tradițională chineză, sunt mai puțin apreciate de locuitorii orașelor preocupați de sănătate. Schimbarea afectează un sector care a alimentat timp de decenii muncitorii din fabrici și din construcția orașelor. China a ajuns să dețină jumătate din efectivele mondiale de porci. Necesarul de cereale pentru hrană, în special de soia, a reconfigurat fluxurile comerciale din SUA până în Brazilia. Huang Weiying, crescătoare de porci din provincia chineză Hebei, a început această activitate în satul său în urmă cu 20 de ani. La apogeul fermei avea peste 500 de capete. La vizita jurnaliștilor Reuters din august 2026, mai hrănea doar ultimii 10 porci și plănuia să-i sacrifice până în toamnă. Avea datorii de aproximativ 75.000 de dolari. „Cresc porci de peste două decenii, dar niciodată nu a fost atât de greu ca în ultimii doi ani. Prețurile la carnea de porc sunt foarte mici. Oamenii de la oraș pur și simplu au încetat să mai consume carne de porc”, a declarat Huang Weiying pentru Reuters. ## Marii producători caută cumpărători în străinătate Pentru companiile mari, care ocupă o poziție tot mai puternică pe piața chineză, exporturile reprezintă soluția pentru vânzarea producției. Extinderea privește și lactatele: exporturile sunt pe cale să atingă 600 de milioane de dolari în 2026, dublându-se în trei ani. „Fiecare companie chineză din sectorul zootehnic plănuiește să se extindă peste hotare. Dacă vrei să crești, trebuie să ieși pe piețele externe”, a declarat Zhang Yuan, director de marketing pentru lapte praf destinat sugarilor la Yili, într-o declarație relatată de Reuters. Laptele praf chinezesc concurează deja cu produse din Noua Zeelandă și Europa în țări precum Nigeria și Bangladesh, câștigând cotă în detrimentul furnizorilor consacrați. Totuși, agricultura și industria alimentară rămân printre puținele sectoare în care China înregistrează deficit comercial, adică importuri mai mari decât exporturile. Acesta a fost de puțin peste 100 de miliarde de dolari în 2025, dar este în scădere. ## Comisia Europeană monitorizează piața, iar UE intenționează să consolideze etichetarea originii În iulie 2026, Comisia Europeană a deschis o anchetă antidumping privind importurile de rață Peking. Procedura verifică practicile de preț ale importurilor, după ce producătorii locali au susținut că subvențiile chineze au creat concurență neloială. În septembrie 2026, Comisia a impus taxe antidumping între 41% și 67% asupra proteinelor din mazăre provenite din China. Carnea de pui nu face obiectul unei asemenea măsuri, însă autoritățile europene monitorizează piața, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru Reuters. Instituția a precizat că alimentele importate în Uniunea Europeană trebuie să respecte aceleași standarde de sănătate și siguranță ca produsele locale. Din 2027, Uniunea Europeană intenționează să consolideze etichetarea originii produselor, începând cu cele din carne de pasăre.