# Contractul de arendă cu minimum 7 ani, explicat pas cu pas pentru fermieri și proprietari

> Camera Deputaților a adoptat un proiect pentru arendă de minimum 7 ani. Contractul scris se depune în 15 zile, iar taxa ajunge, în general, la 15 lei plus 5 lei.

Publicat: 20 octombrie 2026, 18:42 · Autor: Irina Lupu · Categorie: [Utile](https://magazinagricol.ro/utile/index.html.md) · Pagina web: https://magazinagricol.ro/contractul-de-arenda-cu-minimum-7-ani-explicat-pas-cu-pas/ · Publicație: Magazin Agricol

![Terenuri agricole vizate de arendă](https://magazinagricol.ro/wp-content/uploads/2026/10/contract-de-arenda-1024x576.webp)

**Contractul de arendă intră într-un cadru mai strict pentru fermieri și proprietari, după ce Parlamentul a stabilit o durată minimă obligatorie de 7 ani pentru arendarea terenurilor. Practic, miza este dublă: exploatația capătă stabilitate pentru investiții, credite și proiecte cu fonduri europene, iar proprietarul rămâne protejat prin reguli clare privind plata arendei, taxele și cazurile în care contractul încetează.**

Pe lângă noua regulă, valabilitatea contractului de arendă cere forma scrisă. Contractul se înregistrează la consiliul local în cel mult 15 zile de la încheiere, iar încheierea sau modificarea lui se declară la organul fiscal în termen de 30 de zile. Pentru fermierii care solicită subvenții, înscrierea în registrul agricol dovedește deținerea bunului agricol.

## Durata minimă a arendei a fost ridicată la 7 ani

La 17 decembrie 2024, Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege PLX 435/2024, care modifică Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil și fixează, fără diferențiere, durata minimă a contractelor de arendare la 7 ani.

În expunerea de motive a proiectului se arată: „Durata arendării este de minimum 7 ani și se consideră a fi făcută pe toată perioada necesară recoltării fructelor pe care bunul agricol urmează să le producă”.

Schimbarea vine peste regulile generale din Codul Civil, care reglementează arenda la articolele 1836-1850. Pentru contractele încheiate pe perioadă determinată, durata maximă rămâne de 49 de ani, conform art. 1783 din Codul Civil.

Noua regulă de 7 ani nu anulează contractele aflate deja în derulare. Contractele încheiate înainte de intrarea în vigoare a noii legi rămân valabile până la expirarea duratei lor.

Argumentul central al modificării este perioada de amortizare a investițiilor. Expunerea de motive arată că arendașul are dreptul și obligația de a investi în teren, iar investiția cere stabilitate pe termen mediu și lung pentru acces la fonduri europene, credite bancare și lucrări care nu se recuperează într-un sezon.

## Forma scrisă și înregistrarea fac diferența între un contract util și unul vulnerabil

Potrivit explicației publicate de Capital, art. 1838 din Codul Civil cere încheierea contractului de arendă în formă scrisă. Dacă nu este redactat în scris, contractul poate fi anulat.

În practică, se pregătesc trei exemplare ale contractului: arendatorul primește unul, arendașul păstrează unul, iar al treilea ajunge la consiliul local pe raza căruia se află bunul agricol. Când bunurile se află pe raza mai multor consilii locale, fiecare primește câte o copie.

Arendașul are obligația să depună contractul la consiliul local pentru înregistrare în termen de 15 zile de la data încheierii. Tot arendașului îi revin, de regulă, înregistrarea și publicarea contractului, dacă părțile nu prevăd altfel.

Mai este necesară înregistrarea contractului la organul fiscal din zona domiciliului arendatorului. Termenul este de 30 de zile, calculat de la încheierea contractului sau de la orice modificare a acestuia.

Refuzul înregistrării nu este o formalitate fără urmări. Arendatorul sau o altă persoană interesată poate cere instanței să oblige arendașul să înregistreze contractul, iar refuzul atrage amendă civilă zilnică.

Pentru ferme, partea cea mai practică este legată de subvenții. Înregistrarea contractului în registrul agricol este condiție obligatorie pentru obținerea subvențiilor agricole de la APIA, pentru că înscrisurile din registru dovedesc deținerea bunului.

## Taxele și actele de depus sunt puține, dar termenele sunt fixe

La înregistrarea la primărie, costurile ajung, în general, la 15 lei taxă și încă 5 lei pentru adeverința de rol agricol.

Documentele cerute pentru înregistrare sunt, de regulă, următoarele:

Pentru arendator, copia actului de identitate și dovada proprietății: titlul de proprietate, extrasul de carte funciară ori certificatul de moștenitor.

Pentru arendaș, certificatul de înregistrare al întreprinderii, dacă este persoană juridică, sau cartea de identitate, dacă este persoană fizică.

Contractul de arendă în trei exemplare, însoțit de anexa cu inventarul bunului agricol și, dacă sunt coproprietari, de lista acestora.

Dovada că taxa de înregistrare a fost achitată.

Pe lângă acte, contractul trebuie să conțină elementele care stabilesc clar relația dintre părți: cine sunt părțile, care este bunul arendat, suprafața, starea terenului sau a construcțiilor, scopul arendării, durata, valoarea arendei și termenele de plată, drepturile și obligațiile, clauzele de asigurare și cazurile de încetare.

## Clauzele despre bani, taxe și folosirea terenului nu trebuie lăsate la nivel de înțelegere verbală

Arenda poate fi plătită în bani sau în natură, iar contractul trebuie să fixeze clar valoarea și scadența. Neplata arendei la termenul prevăzut în contract este unul dintre cazurile în care contractul poate înceta înainte de termen.

În privința obligațiilor fiscale, arendatorul plătește taxele și impozitele datorate pentru terenurile arendate. Separat, arendașul plătește impozitele pe veniturile realizate din exploatarea bunului arendat.

Arendatorul are dreptul să controleze modul în care arendașul exploatează bunul agricol. În același timp, trebuie să îi asigure folosința pașnică și utilă a bunului și să nu îi tulbure exploatarea.

Folosirea bunului îi cere arendașului prudență: trebuie să îi mențină potențialul productiv, fără să degradeze terenul. Tot arendașul trebuie să asigure bunurile agricole pentru pierderea recoltei ori a animalelor provocată de calamități naturale.

În cazul pierderii recoltei, Codul Civil prevede reducerea arendei în bani. Mai mult, în cazuri de forță majoră, enumerate ca război, radiații sau cutremure devastatoare care afectează bunul arendat, arendașul are dreptul la exonerare de plată.

Tot în zona clauzelor sensibile intră și investițiile. Arendașul trebuie să ceară acordul arendatorului pentru eventualele investiții făcute în bunul agricol.

## Subarendarea rămâne interzisă, dar cesiunea este permisă în condiții precise

Subarendarea totală sau parțială este interzisă sub sancțiunea nulității absolute. Excepția admisă este schimbul de utilizare a terenului între arendași.

Subarendarea și cesiunea nu urmează însă aceeași regulă. Arendașul poate transmite contractul soțului care participă la exploatarea bunurilor sau descendenților săi majori, dar numai dacă arendatorul își dă acordul în scris.

Această delimitare contează mai ales în fermele de familie, unde exploatarea este făcută de mai multe persoane, dar fără un acord scris al proprietarului cesiunea nu poate fi tratată ca automată.

## Vânzarea terenului și decesul proprietarului nu rup automat arenda

Vânzarea terenului nu scurtează durata arendei: cumpărătorul trebuie să respecte contractul până la expirarea termenului său de valabilitate. Astfel, arendașul poate continua exploatarea pe întreaga perioadă stabilită în contract.

Potrivit Capital, arendașul are și drept de preempțiune la vânzarea terenului arendat.

În cazul decesului arendatorului, continuarea contractului nu este automată: moștenitorii majori trebuie să comunice în scris intenția de a continua arenda și să obțină acordul scris al celeilalte părți.

Legea arendei nr. 16/1994 stabilește și pașii pentru continuarea contractului dacă una dintre părți decedează. Moștenitorii majori au 30 de zile de la deces pentru a comunica în scris că vor să continue contractul și pentru a obține acordul scris al celeilalte părți.

## Prelungirea automată funcționează dacă refuzul nu este anunțat la timp

Contractul de arendă se poate prelungi automat pentru aceeași durată prevăzută în el, fără alte formalități, dacă niciuna dintre părți nu trimite în scris refuzul de prelungire înainte de expirarea termenului.

Pentru a opri această prelungire automată, notificarea de nereînnoire trebuie făcută:

- cu cel puțin 6 luni înainte de expirare, pentru culturile reduse sau terenurile de mici dimensiuni;
- cu cel puțin un an înainte de expirare, pentru terenurile agricole mari.

Contractul poate fi modificat după semnare numai cu acordul tuturor părților. Fiecare modificare se înregistrează la consiliul local de către arendaș și, în același timp, la organul fiscal de către arendator.

## Există mai multe situații în care contractul încetează înainte de termen

Arenda încetează la expirarea termenului, dar și prin acordul părților, dacă titlul arendatorului este desființat ori bunul piere, de exemplu în urma unui dezastru natural. Decesul, incapacitatea sau falimentul arendașului sunt, de asemenea, situații de încetare.

Legea nouă, adoptată de Camera Deputaților, precizează și cazurile de încetare înainte de termen: arendașul devine incapabil sau intră în faliment ori nu plătește arenda până la termenul stabilit în contract.

Dacă una dintre părți nu își respectă obligațiile asumate și nu există un motiv justificat, cealaltă parte poate cere rezilierea contractului pe cale legală. Când contractul nu prevede rezilierea unilaterală, încetarea se cere în instanță.

## Durata de 7 ani este văzută în sector ca o bază pentru investiții și proiecte comune

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a susținut public modificarea și a transmis: „Această măsură oferă fermierilor certitudinea necesară pentru a investi în tehnologii moderne, a îmbunătăți calitatea solului și a asigura o producție agricolă sustenabilă pe termen lung”.

În aceeași poziție, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a explicat și efectul economic urmărit pentru exploatații și proiecte de dezvoltare: „Legea va facilita accesul fermierilor la fondurile europene, contribuind astfel la modernizarea și creșterea competitivității sectorului. Fermierii vor putea planifica pe termen lung activitățile agricole, știind că nu vor fi nevoiți să își schimbe constant partenerii. Cu o durată mai mare a contractelor, fermierii vor fi încurajați să investească în tehnologii moderne și în îmbunătățirea infrastructurii agricole. (...) Legea facilitează asocierea fermierilor pentru a implementa proiecte comune și a accesa fonduri europene mai mari (...)”.

Pentru fermieri, efectul practic al noii durate minime este că terenul lucrat în arendă poate rămâne într-un cadru contractual mai stabil. Pentru proprietari, efectul practic este că obligațiile, taxele și situațiile de încetare sunt mai clar așezate în contract și în procedura de înregistrare.