# Ce sprijin au fermierii pentru energia de irigații din 2025 și ce înseamnă plafonul de decontare de 50%

> Ajutorul pentru legume în spații protejate este de 1,5 euro/mp, cu minimum 1.000 mp cumulați. Plata urmează verificării eligibilității.

Publicat: 16 octombrie 2026, 09:47 · Actualizat: 16 octombrie 2026, 09:47 · Autor: Teodora Stănescu · Categorie: [Subvenții și APIA](https://magazinagricol.ro/subventii/index.html.md) · Pagina web: https://magazinagricol.ro/ce-sprijin-au-fermierii-pentru-energia-de-irigatii-din-2025/ · Publicație: Magazin Agricol

![Decontarea energiei pentru irigații](https://magazinagricol.ro/wp-content/uploads/2026/10/decontarea-energiei-pentru-irigatii-1024x682.webp)

**Pentru fermierii care au folosit energie electrică la irigat în 2025, Guvernul a prelungit termenul de decontare a cheltuielilor până la 31 mai 2026. Decizia privește facturile aferente acelui an, cu finanțare limitată de bugetul alocat.**

Potrivit relatării [Digi24](https://www.digi24.ro/stiri/economie/guvernul-prelungeste-decontarea-energiei-pentru-irigatii-pana-la-31-mai-alocare-de-fonduri-pentru-legumicultori-si-zootehnie-3756193), luni, 4 mai 2026, Executivul a adoptat trei hotărâri pentru agricultură: plata energiei consumate la irigații, finanțarea programului pentru legume cultivate în spații protejate și sprijinirea sectorului de creștere a animalelor.

## Decontarea energiei are un plafon, iar cota se stabilește prin ordin

Ministerul Agriculturii a explicat că furnizorii au trimis facturile cu întârziere. Împreună cu limitările bugetare din 2025, această situație a împiedicat achitarea sprijinului în anul respectiv.

Hotărârea prevede acoperirea a cel mult 50% din cheltuielile eligibile cu electricitatea. Finanțarea este asigurată prin bugetul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), în limita sumelor repartizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Calendarul stabilit în mai prevedea emiterea ordinului ministrului pentru fixarea cotei efective în 5 zile de la intrarea în vigoare a hotărârii. După acest pas, ANIF urma să ceară deschiderea creditelor bugetare, adică punerea la dispoziție a banilor necesari plăților către beneficiari.

„Prin această hotărâre, asigurăm decontarea în cotă de până la 50% a cheltuielilor cu energia electrică utilizată pentru irigații, o măsură concretă de sprijin pentru fermieri într-un context dificil. Chiar dacă facturile au fost transmise cu întârziere, garantăm că aceste costuri vor fi acoperite din bugetul alocat, astfel încât agricultorii să își poată continua activitatea fără blocaje financiare și să pregătească în bune condiții noul an agricol”, a declarat Tánczos Barna, viceprim-ministru și ministru interimar al Agriculturii, în comunicatul ministerului privind hotărârile adoptate.

## Ajutorul pentru legume presupune minimum 1.000 mp cumulați

Pentru cultivatorii care îndeplinesc condițiile programului destinat spațiilor protejate, bugetul aprobat pentru cererile din 2026 este de 275 milioane lei. Suma este prevăzută în bugetul MADR.

Sprijinul unitar este de 1,5 euro/mp. Pragul de acces la schemă este o suprafață cumulată de cel puțin 1.000 mp. Ca exemplu orientativ de calcul, la acest prag, înmulțirea suprafeței cu valoarea unitară dă un ajutor de 1.500 euro, echivalent indicat și în program.

Alocarea a fost aprobată prin completarea articolului 8 al Hotărârii Guvernului nr. 325/2025. Actul reglementează ajutorul de minimis, forma de sprijin financiar acordată prin programul pentru producția de legume din spații protejate, pe durata celor trei ani din intervalul 2025-2027.

Banii se plătesc după verificarea eligibilității, adică a îndeplinirii condițiilor de acces la ajutor, și după centralizarea beneficiarilor. Obiectivele programului sunt stimularea producției românești de legume, vânzarea acesteia pe piață și consolidarea exploatațiilor.

## În zootehnie, finanțarea se acordă prin servicii subvenționate

Pentru creșterea animalelor, hotărârea aferentă anului 2026 stabilește maximum 137.201.100 lei în credite de angajament, plafonul până la care pot fi asumate obligații de plată. Repartizarea este de 39.044.600 lei pentru taurine, bubaline, porcine și ecvine, respectiv 98.156.500 lei pentru ovine și caprine.

Separat, creditele bugetare, sumele prevăzute pentru efectuarea plăților, sunt de 142.319.600 lei. Finanțarea vine de la bugetul de stat, în limitele aprobate ministerului pentru 2026. Schema respectă plafonul multianual de 561.571.180 lei aferent perioadei 2023-2027.

Ajutorul ia forma unor servicii subvenționate. Categoriile de beneficiari din producția agricolă sunt:

- microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii;
- întreprinderile individuale și cele familiale;
- persoanele fizice autorizate;
- persoanele fizice care dețin atestat de producător;
- persoanele juridice.

„Susținerea asociațiilor responsabile pentru ameliorare este vitală pentru sectorul zootehnic. Îmbunătățirea performanțelor genetice este unul dintre cei mai importanți factori în creșterea eficienței și a profitabilității la nivelul fermei. Asigurăm și în acest an sprijin pentru sectorul zootehnic, subliniind în același timp importanța alocării judicioase a fondurilor publice, precum și atingerea obiectivelor de bază: ameliorarea și creșterea performanței cuantificabile și verificabile,”, a mai spus Tánczos Barna.

Ministerul leagă această finanțare de continuarea activității în exploatațiile cu animale cu potențial productiv ridicat, de creșterea veniturilor crescătorilor și de aprovizionarea industriei alimentare cu materie primă, pentru siguranța alimentară a populației.

## Proiectul din iulie viza folosirea ilegală a apei

Potrivit relatării AgroIntel, la 14 iulie 2026, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pusese în transparență un proiect pentru înăsprirea sancțiunilor aplicabile infracțiunilor de mediu. La acea dată, măsurile aveau statut de propunere legislativă.

În agricultură, situațiile vizate cuprindeau folosirea ilegală a resurselor de apă la irigat, aplicarea pesticidelor neomologate în România, incendierea miriștilor și fertilizarea în perioadele în care îngrășămintele sunt interzise.

Proiectul definea captarea apei prin extragerea, prelevarea sau derivarea controlată din ape de suprafață ori subterane, folosind foraje, drenuri sau alte mijloace tehnice. Definiția acoperea consumul uman, irigațiile, industria, producerea energiei, agricultura și alte utilizări economice ori sociale.

„Pregătim un proiect de lege complet, pentru a fi promovat imediat ce România va avea un Guvern cu atribuții depline. Este una dintre cele mai importante reforme din ultimii ani în materia combaterii criminalității de mediu. Un proiect ambițios pentru a lupta contra mafiilor de mediu. Pentru faptele care distrug ecosisteme, poluează grav apa, aerul sau solul și pun în pericol viața oamenilor, sancțiunile trebuie să fie proporționale cu efectele produse. Poluarea gravă și distrugerea naturii nu pot rămâne afaceri profitabile, în care câștigurile sunt mari, iar riscul juridic este nesemnificativ”, a anunțat Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor, în declarația privind proiectul.

Pedepsele propuse erau diferențiate după gravitatea faptei și urmările acesteia:

- Între 1 și 5 ani de închisoare pentru fapte susceptibile să provoace moartea sau vătămarea gravă a unei persoane ori prejudicii semnificative mediului.
- Între 2 și 7 ani dacă daunele semnificative s-au produs efectiv asupra aerului, apei, solului, ecosistemelor, animalelor sau plantelor.
- Între 3 și 10 ani pentru distrugeri ori daune semnificative la scară largă, cu efecte ireversibile sau de lungă durată.
- Între 10 și 20 de ani când infracțiunea a provocat moartea unei persoane.

Pentru persoanele juridice, valoarea propusă pentru o zi-amendă, unitatea folosită la stabilirea amenzii penale, era cuprinsă între 500 și 25.000 de lei. Comiterea faptei într-o arie naturală protejată ar fi constituit o circumstanță agravantă, care permite o pedeapsă mai severă. În numeroase situații, proiectul prevedea sancționarea tentativei și a faptelor comise din culpă.

Propunerea trata distinct prejudiciile semnificative, ireversibile, de lungă durată sau produse la scară largă, inclusiv formele de gravitate excepțională asociate conceptului de ecocid. Mai prevedea pregătirea profesională a autorităților, colaborarea instituțională, prevenirea faptelor, colectarea statisticilor și elaborarea unei strategii naționale împotriva infracțiunilor de mediu.

Proiectul urmărea transpunerea Directivei (UE) 2024/1203, care trebuia transpusă în 2026, și introducea noi infracțiuni de mediu prevăzute de aceasta. Evaluările europene care au precedat directiva indicau puține cauze investigate și soluționate, precum și sancțiuni care nu erau întotdeauna eficiente, proporționale și suficient de descurajatoare.

Datele Administrației Naționale Apele Române indicau cele mai multe localități în județul Neamț, 39, urmat de Bihor, cu 30.

Prima treaptă de restricții este una de avertizare, a explicat Ana Maria Agiu, purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale Apele Române. La treapta a doua se impun unele restricții, iar la a treia apa este furnizată în regim restricționat.

Probleme aveau și 92 de localități dependente de puțuri și fântâni. Dintre acestea, 55 se aflau în județul Botoșani.