# Ce prevede Legea Compostului pentru gospodării și ce amenzi se aplică până la 800 de lei

> Persoanele fizice riscă 400-800 de lei dacă nu separă biodeșeurile. Compostarea în gospodărie este încurajată prin Legea nr. 181/2020.

Publicat: 14 octombrie 2026, 15:52 · Actualizat: 14 octombrie 2026, 15:52 · Autor: Teodora Stănescu · Categorie: [Utile](https://magazinagricol.ro/utile/index.html.md) · Pagina web: https://magazinagricol.ro/ce-prevede-legea-compostului-pentru-gospodarii-si-ce-amenzi-se-aplica/ · Publicație: Magazin Agricol

![Recipient de compostare în grădină](https://magazinagricol.ro/wp-content/uploads/2026/10/legea-compostului-1024x683.webp)

**În mica gospodărie, resturile biodegradabile nu mai sunt doar un gunoi care se scoate separat, ci o resursă care poate reveni în sol ca îngrășământ natural. Legea nr. 181/2020, cunoscută ca Legii Compostului, impune colectarea separată a deșeurilor biodegradabile, încurajează compostarea individuală în gospodăriile rurale și prevede amenzi de 400-800 de lei pentru persoanele fizice care nu respectă regula.**

Pentru fermele mici și gospodăriile care lucrează grădina, regula are un efect practic imediat: resturile biodegradabile trebuie separate de celelalte deșeuri. În gospodăriile rurale, compostarea individuală este încurajată, iar compostul rezultat poate fi folosit în grădină în locul unei părți din fertilizanții chimici de sinteză.

## Legea cere separarea biodeșeurilor și împinge gospodăria spre compostare

Legea nr. 181/2020 reglementează gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile și stabilește obligația colectării separate a deșeurilor biodegradabile. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial la 20 august 2020, cu intrare în vigoare după șase luni. Brai Cata indică data de 20 februarie 2021 pentru intrarea legii în aplicare.

În forma legii, de la 1 ianuarie 2021 autoritățile administrației publice locale, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor și asociațiile de dezvoltare intercomunitară trebuiau să implementeze sistemul de colectare separată a deșeurilor biodegradabile, să extindă colectarea din ușă în ușă în mediul urban, împreună cu schema „plătește pentru cât arunci”, și să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural.

Regula practică pentru gospodărie este clară: colectarea separată este obligatorie atât din ușă în ușă, cât și prin aport voluntar, iar în mediul rural este încurajată direct compostarea individuală în gospodării. Resturile biodegradabile trebuie ținute separat de celelalte deșeuri, în pubele maro, sau transformate în îngrășământ natural în propria curte, cu ajutorul containerelor individuale speciale pentru compostare.

## În gospodăria mică, pașii concreți pornesc de la separarea resturilor organice

Pentru aplicarea regulii în curte și grădină, gospodăria are nevoie de câțiva pași simpli, toți rezultați din obligațiile deja scrise în lege.

- Resturile biodegradabile se separă de celelalte deșeuri menajere.
- În localitățile unde există colectare dedicată, biodeșeurile se predau separat, inclusiv prin sistem din ușă în ușă sau prin aport voluntar.
- În gospodăriile rurale, resturile organice pot fi transformate în compost, cu containere individuale speciale.
- Compostul rezultat poate fi folosit ca îngrășământ natural, în locul unei părți din fertilizanții chimici de sinteză.

Pentru agricultura de scară mică, miza practică este întoarcerea compostului în sol. Potrivit Apa Noastră, compostul produs în instalațiile administrate de unitățile administrativ-teritoriale urmează să fie certificat de laboratoare acreditate, apoi folosit în agricultură și horticultură ori la fertilizarea spațiilor verzi din mediul urban și rural.

Normele tehnice de aplicare ar trebui să includă și parametrii privind valorile maxime ale substanțelor care se vor regăsi atât în compost, cât și în materiile prime supuse compostării. Acest detaliu contează pentru folosirea sigură a compostului în terenurile cultivate.

## Amenzile pornesc de la 400 de lei pentru persoanele fizice

Nerespectarea regulilor de colectare separată a biodeșeurilor aduce sancțiuni directe. Pentru persoanele fizice, amenzile sunt cuprinse între 400 și 800 de lei.

Pentru ceilalți actori din lanțul local de gestionare a deșeurilor, valorile sunt mai mari:

- persoane juridice: 10.000-20.000 de lei;
- primării care nu implementează sistemul: 5.000-15.000 de lei.

Există și o altă valoare citată pentru persoanele juridice, de 10.000-30.000 de lei, însă BRAI CATA - DIN RESPECT PENTRU RESURSE indică intervalul de 10.000-20.000 de lei, iar acesta rămâne reperul folosit aici pentru obligațiile practice ale firmelor.

Amenda privește nerespectarea colectării separate a biodeșeurilor, nu alegerea de a nu composta în curte.

## Termenele din lege și din ordonanță nu spun același lucru

Pe hârtie, obligația nu a rămas la un singur termen. Legea 181/2020 a fixat data de 1 ianuarie 2021 pentru implementarea colectării separate a biodeșeurilor de către autoritățile locale.

Mai târziu, articolul 33 din OUG 92/2021 a stabilit pentru autoritățile publice locale termenul de 31 decembrie 2023, până la care trebuie să asigure colectarea separată și reciclarea la sursă a biodeșeurilor sau colectarea lor separată, fără amestec cu alte tipuri de deșeuri.

Această diferență de calendar explică de ce aplicarea a rămas neuniformă, deși obligația există în ambele acte normative. Pentru gospodărie, însă, sensul practic nu se schimbă: biodeșeurile trebuie separate și, unde este posibil, compostate.

## Aplicarea a rămas slabă, iar lipsa infrastructurii lovește inclusiv fermele mici

La doi ani de la publicarea legii, Ecoteca, într-o relatare realizată în colaborare cu ExpertDeseuri.ro, constata că foarte puține autorități publice locale implementaseră un sistem de colectare separată a deșeurilor biodegradabile din ușă în ușă sau distribuiseră compostoare pentru compostarea individuală în zonele rurale. Exemple de distribuire de compostoare existau în zone din județele Bihor, Arad și Argeș.

În lipsa normelor tehnice aprobate de Ministerul Mediului și Ministerul Agriculturii, operatorii economici care dețin stații de compostare sau instalații de producere a biogazului au ajuns să caute certificări în statele vecine, unde gestionarea deșeurilor biodegradabile este deja reglementată mai clar.

Tot la doi ani de la publicarea legii, Ecoteca relata că ministerele răspundeau că normele tehnice erau încă în curs de elaborare și urmau să fie făcute publice.

Despre blocajele practice a vorbit Bogdan Constantinescu, managerul general al Brai Cata: „În Legea compostului problemele sunt lipsa normelor tehnice de aplicare, lipsa facilităților de tratare și implicarea primăriilor. Colectarea se învață și se face, dar nu putem duce aceste deșeuri biodegradabile, din toată țara, în doar câteva județe care dețin astfel de instalații de compostare sau biogaz, ci ar trebui să avem la dispoziție astfel de stații cel puțin la nivelul fiecărui județ”, a declarat acesta pentru BRAI CATA - DIN RESPECT PENTRU RESURSE.

Același Bogdan Constantinescu a legat direct Legea Compostului de țintele naționale de reducere a deșeurilor eliminate prin depozitare: „Această lege este o etapă necesară atingerii obiectivului anual de reducere a cantităților de deșeuri municipale eliminate prin depozitare, prevăzut la art. 9 alin. (1) lit. p) din OUG 196 privind Fondul pentru Mediu de 60% din care reciclare de minimum 50% din cantitatea totală de deșeuri generate și 10% alte forme de valorificare, pe care trebuie să îl îndeplinim la nivel național, pentru a ne alinia normelor europene și a nu risca amenzi care pot ajunge la 200.000 de euro pe zi”, a explicat el.

Tot el a descris diferența dintre sat și oraș în aplicarea regulii: „Dacă în zonele rurale legea se aplică deja parțial, în special un județele care au beneficiat de finanțare europeană oamenii fiind obișnuiți să refolosească resturile organice din bucătărie pentru hrana animalelor sau pentru compost, în amestec cu resturile vegetale de prin grădină, la orașe oamenii se plâng ba că nu au loc în bucătărie pentru mai multe recipiente, ba că trebuie să consume prea mulți saci. Acest sistem sănătos pentru mediu funcționează de ani buni în țări din vestul Europei și și-a dovedit deja eficiența, așa că tot ce ar trebui să facem ar fi să îl aplicăm și la noi. Și în acest moment sunt disponibile pe platformele de depozitare containere separate pentru toate categoriile de deșeuri, dar experiența din stațiile de sortare ne-a arătat că unora le pasă prea puțin de reguli. Dacă s-ar introduce acele sisteme de colectare inteligente, care să contorizeze cât aruncă fiecare abonat și să îl oblige să plătească funcție de cât aruncă, am reuși mult mai repede să atingem țintele de reciclare”, a mai spus Bogdan Constantinescu.

Bogdan Constantinescu a explicat că fiecare producător de deșeuri ar trebui să precolecteze separat trei categorii: reciclabile, biodeșeuri și deșeuri nereciclabile. El a arătat și că autoritățile locale ar trebui să introducă un tarif dedicat colectării separate a biodeșeurilor.

## Compostarea contează în bugetul local și în costul fertilizării

Biodeșeurile reprezintă aproximativ jumătate din cantitatea de deșeuri municipale generate de populație. Din acest motiv, un sistem funcțional de colectare și compostare poate muta o cantitate mare de gunoi din fluxul care ajunge la depozitare.

România are, începând din anul 2022, un obiectiv anual de reducere a cantităților de deșeuri municipale eliminate prin depozitare de 60%. Din acest prag, minimum 50% trebuie să fie reciclare, iar 10% alte forme de valorificare. Atingerea obiectivului ajută unitățile administrativ-teritoriale să nu mai plătească taxa de 50 de lei pe tonă pentru deșeurile eliminate prin depozitare.

În același registru, statisticile invocate de Brai Cata arată că numai 20% din deșeurile generate de populație ar trebui să mai ajungă la gropile de gunoi, în timp ce 80% ar urma să fie valorificate, împărțite egal între deșeuri reciclabile uscate și deșeuri biodegradabile.

La nivel mai larg, neîndeplinirea normelor europene în domeniul deșeurilor poate aduce penalități de până la 200.000 de euro pe zi pentru stat. Pentru sectorul agricol și pentru comune, problema nu mai este doar de mediu, ci și de cheltuială publică și privată.

## Resturile care ajung acum la gunoi pot deveni resursă în grădină

Partea de materie organică aruncată este mare. România are un nivel ridicat de risipă alimentară, cu 24% hrană gătită ajunsă la gunoi, 24% fructe, 21% legume și 20% pâine. O parte importantă din aceste resturi poate intra în compostare, în loc să fie dusă la depozitare.

Pentru mica gospodărie, asta înseamnă că resturile din bucătărie și din grădină pot reveni sub formă de compost în straturile de legume, în livadă sau la fertilizarea solului din jurul casei. În logica legii, compostarea nu este doar o soluție de curățenie, ci o formă de valorificare.

## Unde s-a mișcat ceva pe teren, modelul a pornit din comunități și din câteva județe

În apropierea Bucureștiului nu exista nicio stație de compostare sau de producere a biogazului, iar lipsa acestor facilități a fost suplinită doar parțial de proiecte locale. Au apărut puncte de colectare și compostare la Magazinul Zero Waste din sectorul 1, cu predare către Grădina MOLCOM din Moara Vlăsiei, județul Ilfov, la Livada comunitară urbană din sectorul 4, în proiectul Urban Cultor de pe strada Grigore Romniceanu din sectorul 5 și la Centrul pentru Compostare Comunitară Floreasca din sectorul 2, proiect-pilot pentru 30 de familii.

În sectorul 3 a existat și acțiunea-pilot „Colțul de compostare din curtea școlii”, derulată de Primăria Sectorului 3 în cadrul proiectului Resourceful Cities.

În alte orașe, modelele comunitare au arătat că sistemul poate funcționa și fără infrastructură mare, dacă există organizare. La inițiativa „Băimărenii compostează” s-au strâns 80 de familii care colectează peste 300 kg de deșeuri vegetale din gospodării în fiecare lună și le depun în 3 zone de compostare urbană. Grupul „Compost în Cluj” a ajuns la 1.100 de membri care compostează individual sau colectiv în diverse zone din Cluj.

Pentru mica gospodărie, concluzia practică rămâne simplă: separarea biodeșeurilor este obligație legală, compostarea individuală este calea încurajată la sat, iar folosirea compostului în locul unei părți din îngrășămintele chimice poate aduce economie directă în lucrările din grădină și din jurul casei.