# Ce lucrări a folosit Vasile Lungu pentru rapița de peste 5-5,3 t/ha pe solele experimentale din Iași

> La Trifești, județul Iași, Vasile Lungu a testat rapița pe aproximativ 120 ha. Fertilizarea a inclus aplicări de toamnă și două etape primăvara.

Publicat: 25 octombrie 2026, 17:02 · Autor: Irina Lupu · Categorie: [Culturi agricole](https://magazinagricol.ro/culturi/index.html.md) · Pagina web: https://magazinagricol.ro/ce-lucrari-a-folosit-vasile-lungu-pentru-rapita-de-peste-5-5-3-t-ha/ · Publicație: Magazin Agricol

![Lungu și tehnologia culturii de rapiță](https://magazinagricol.ro/wp-content/uploads/2026/10/tehnologia-culturii-de-rapita-1024x683.webp)

**Rotația după grâu, semănatul la început de septembrie și fertilizarea în etape au făcut parte din lucrările folosite de fermierul Vasile Lungu, fondatorul grupului Domeniile Lungu, pentru rapița care a depășit 5-5,3 t/ha pe unele sole experimentale în 2026. Rezultatele provin din ferma de la Trifești, județul Iași, în condițiile de sol, precipitații și temperatură ale acesteia.**

Potrivit [Revistei Ferma](https://revista-ferma.ro/), testarea realizată împreună cu BASF și Agerex a ocupat aproximativ 120 ha din cele 180 ha cultivate cu rapiță. Pe restul terenurilor, aceeași tehnologie a adus recolte ceva mai mici. Fermierul pune diferența, probabil, pe seama expunerii la arșiță.

Evoluția fermei oferă reperul pentru rezultatul experimental: în urmă cu 4-5 ani, media nu depășea 4 t/ha, iar în 2025 ajunsese la 4.950 kg/ha. Lungu leagă creșterea de progresul geneticii și de adaptarea lucrărilor.

## Alegerea hibrizilor a urmărit limitarea pierderilor

Ferma a încercat 5 hibrizi, dintre care 4 erau folosiți pentru prima oară, pe loturi individuale de 5 ha. Aceștia sunt adaptați nordului Moldovei. Reprezentanții companiei furnizoare indică un potențial genetic de 7-8 t/ha, distinct de recoltele obținute efectiv în experiența din 2026.

La selecție, fermierul a urmărit patru caracteristici:

- Rezistența la scuturare, pentru păstrarea semințelor până la recoltare.
- Toleranța la condițiile de iernare.
- Capacitatea plantei de a ramifica de la bază.
- Comportamentul în perioadele de stres climatic.

Ramificarea și menținerea intactă a silicvelor, păstăile care conțin semințele, sunt importante pentru evitarea pierderilor, explică Lungu. În Moldova, cultura întâlnește ierni reci, uneori fără zăpadă protectoare, precum și înghețuri târzii primăvara.

În evaluarea fermierului, o plantă suficient dezvoltată înaintea iernii rezistă comparabil cu grâul și orzul, dacă temperaturile nu coboară la niveluri extreme. El consideră că aplicarea corectă a tehnologiei poate reduce riscurile climatice.

## Grâul a lăsat timp pentru pregătirea terenului

Despre lucrările dinaintea semănatului, Vasile Lungu, fermier în județul Iași și fondator Domeniile Lungu, a explicat în prezentarea experienței din fermă: „La noi în fermă rapița vine obligatoriu după grâu, pentru că eliberează terenul devreme și ne permite să pregătim un pat germinativ corespunzător. Această alegere permite realizarea unor lucrări minime ale solului, dar eficiente și, încă din start, asigură un control mai bun al buruienilor. Rapița are nevoie de un pat germinativ superficial, bine mărunțit și uniform, iar fereastra de timp oferită de cultura de grâu este foarte importantă pentru a atinge acest obiectiv”.

Semănatul s-a desfășurat între 1 și 5 septembrie, interval considerat optim pentru Moldova. Au fost folosite 37-38 semințe/mp, iar densitatea obținută a fost de 33-35 plante/mp. Acest nivel a susținut ramificarea și folosirea eficientă a resurselor de către plante.

În privința apei necesare la începutul culturii, Lungu a precizat: „Semănăm în această perioadă și, pentru că avem irigații, aplicăm imediat o udare de răsărire. Chiar dacă pe parcursul anului agricol 2026 nu a mai fost nevoie de irigare datorită precipitațiilor bine distribuite, infrastructura pe care am creat-o ne oferă o anumită siguranță în anii dificili”.

## Fertilizarea a fost împărțită între toamnă și primăvară

Schema de nutriție a rezultat din încercări făcute de fermier în mai mulți ani. Au fost alese îngrășăminte care se dizolvă ușor și eliberează controlat nutrienții, astfel încât aceștia să fie accesibili culturii în etapele importante de vegetație.

Aplicările au urmat calendarul lucrărilor:

- La pregătirea de toamnă a terenului pentru semănat: circa 100 kg/ha de fosfor, exprimat în substanță activă, și 35 kg/ha de azot.
- După 1 martie, imediat: 150 kg/ha de uree.
- În aprilie, o nouă aplicare de 100 kg/ha de uree.

În total, Lungu indică 150-170 kg/ha de azot ca substanță activă: este cantitatea de nutrient, nu masa îngrășământului cumpărat. Cu această schemă de fertilizare, recolta de pe terenul experimental se apropia deja, în iunie, de 5.000 kg/ha. Pe parcursul anului agricol nu au fost necesare alte irigări.

## Tratamentele au fost adaptate presiunii reduse de boli

Anul a avut temperaturi moderate, iar intervențiile de protecție au avut caracter preventiv. Un erbicid antigramineic vizează buruienile din familia gramineelor; în acest caz, ținta principală a fost samulastra, adică grâul răsărit din semințele rămase după recoltare.

Despre intervențiile efectuate și cheltuielile evitate, fermierul a arătat: „Nu am avut presiune mare de infecții, iar tratamentele le-am făcut pentru a proteja cultura, nu pentru a combate probleme majore. Schema tehnologică a inclus o erbicidare de toamnă cu antigramineic, necesară în special pentru combaterea samulastrei de grâu, două tratamente fungicide și două-trei tratamente insecticide. Un aspect particular a fost faptul că nu s-au aplicat erbicide împotriva buruienilor cu frunză lată, deoarece acestea au fost eliminate natural de înghețurile timpurii. Astfel, am evitat unele costuri suplimentare”.

## Calculul economic pornește de la costuri și prețul de vânzare

Costurile de producție sunt estimate de Lungu la circa 5.000 lei/ha. Pentru o recoltă de 4 t/ha vândută la prețul mediu de 2.500 lei/tonă, încasările pot ajunge la 10.000 lei/ha. Calculul este orientativ și nu se referă la producțiile de pe solele experimentale.

Fermierul consideră rapița importantă pentru fluxul de numerar al fermei, adică pentru banii care intră și susțin activitatea, fiind printre primele culturi recoltate care aduc încasări. Rentabilitatea rămâne legată de ținerea sub control a cheltuielilor fiecărei intervenții.

Experiențele ultimilor ani susțin posibilitatea unor recolte de peste 5-5,5 t/ha în ferme comerciale din Moldova, în condițiile unei tehnologii adaptate. Pentru anii următori, Lungu vede posibilitatea depășirii nivelului atins în testare.

Pentru semănatul din toamna lui 2026, Domeniile Lungu a alocat rapiței 250 ha, comparativ cu 180 ha în anul anterior. Suprafața destinată porumbului a fost redusă.