# Ce însemnau costurile de înființare de 5.000 și 5.800 de lei pentru culturile agricole în sezonul 2022-2023

> Băncile au acordat agriculturii 458 de milioane de euro în 2023, față de 832 de milioane în 2022. Repere de cost pentru patru culturi.

Publicat: 11 octombrie 2026, 15:13 · Autor: Mihai Ciolac · Categorie: [Prețuri și piață](https://magazinagricol.ro/preturi/index.html.md) · Pagina web: https://magazinagricol.ro/ce-insemnau-costurile-de-infiintare-de-5-000-si-5-800-de-lei/ · Publicație: Magazin Agricol

![Costuri culturi agricole în sere](https://magazinagricol.ro/wp-content/uploads/2026/10/costurile-culturilor-agricole-1024x682.webp)

**Fermierii care au înființat culturi în anul agricol 2022-2023 au avut de susținut cheltuieli mai mari cu resursele pentru producție, în timp ce prețurile încasate pentru cereale au scăzut. Reperele de cost pentru grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui ajungeau la 5.000 sau 5.800 de lei, iar finanțarea acordată agriculturii s-a redus față de anul precedent.**

Bogdan Lucian Cumpănașu, Country Manager la compania de finanțare agricolă LANDE, a pus aceste cheltuieli în relație cu producțiile necesare fermelor într-o [analiză publicată de G4Media la 12 ianuarie 2024](https://www.g4media.ro/problemele-fermierilor-cresc-costurile-de-infiintare-a-culturilor-scade-accesul-la-creditare-concurenta-din-partea-cerealelor-ucrainene-op-ed.html). Comparația folosește prețurile de la mijlocul lunii noiembrie 2023 și costurile de înființare din sezonul agricol anterior.

Analiza privește și efectul acestor dificultăți asupra pieței de agribusiness din România. În anul agricol 2022-2023, problemele întâmpinate de fermieri au redus profitabilitatea afacerilor agricole și au avut urmări la nivelul pieței, dincolo de situația fiecărei ferme.

## Prețul pe tonă și cheltuiala de înființare trebuie citite împreună

Pentru cele patru culturi, prețurile de la mijlocul lunii noiembrie 2023, la DAP Constanța, și reperele de producție raportate la costurile de înființare erau următoarele:

- Grâu furajer: la prețul de 941,46 lei pentru o tonă și la un cost de înființare de aproximativ 5.000 de lei, autorul estima că pentru profit erau necesare 5,3 tone recoltate de pe un hectar.
- Porumb: la prețul de 916,47 lei pe tonă și la un cost de înființare de 5.000 de lei, cele 5,4 tone la hectar indicate în analiză nu acopereau costul.
- Rapiță: la prețul de 2.031,34 lei pe tonă și la un cost de înființare de 5.800 de lei, cele 2,8 tone la hectar indicate în analiză nu acopereau costul.
- Floarea-soarelui: la prețul de 1.816,24 lei pe tonă și la un cost de înființare de 5.800 de lei, producția estimată pentru profit era de 3,2 tone la hectar.

Reperele de producție din analiză privesc condițiile de preț și cost ale perioadei respective. Pentru porumb și rapiță, pragurile corectate rezultă din raportarea costului de înființare la prețul pe tonă. Comparația urmărește valorificarea recoltei la cotațiile folosite de autor.

## Finanțarea bancară a coborât față de 2022

Potrivit studiului Băncii Naționale a României invocat în analiză, băncile au acordat agriculturii 458 de milioane de euro în 2023, față de 832 de milioane de euro în 2022.

Și finanțarea prin instituțiile financiare nebancare s-a redus. Agricultorii au primit de la acestea 333 de milioane de euro în 2023, comparativ cu 432 de milioane de euro în anul anterior.

Cumpănașu leagă reținerea creditorilor de problemele care au afectat profitabilitatea fermelor. În evaluarea sa, necesarul de finanțare a crescut, iar agricultorii aveau nevoie de mai multe alternative pentru acoperirea cheltuielilor.

## Scumpirea resurselor s-a suprapus peste presiunea fiscală

Războiul din Ucraina și sancțiunile Uniunii Europene asupra materiilor prime din Federația Rusă sunt indicate drept cauze ale creșterii prețurilor inputurilor, adică ale resurselor cumpărate pentru producția agricolă.

Un articol al Parlamentului European, invocat de autor, plasa Rusia pe primul loc mondial la producția de îngrășăminte și pe al doilea la exportul de potasiu. Pentru Uniunea Europeană, ponderile importurilor menționate erau de 60% pentru potasiu și de 35% pentru fosfați.

Asupra afacerilor agricole au apăsat și alte cheltuieli sau întârzieri:

- Reducerea unor facilități fiscale pentru agricultură.
- Creșterea taxelor și impozitelor.
- Inflația.
- Întârzierea plăților de subvenții.

România înregistrase o creștere a productivității agricole în perioadele 2010-2015 și 2017-2020, depășind media europeană la indicatorul numit în analiză Productivitatea Totală a Fermei. Acesta urmărește eficiența folosirii factorilor de producție, inclusiv a resurselor, a automatizării și modernizării, precum și timpul de funcționare al echipamentelor. Pentru perioada analizată, autorul semnala o scădere.

Indicatorul este numit și TFP. El raportează bunurile produse într-o perioadă la ansamblul factorilor folosiți pentru obținerea lor și arată randamentul total al producției. Astfel, evaluarea privește folosirea tuturor resurselor implicate în activitatea fermei.

## Concurența la vânzare a redus posibilitățile de valorificare

Uniunea Europeană a importat aproximativ 14.973.000 de tone de porumb în intervalul iulie 2022-iunie 2023, față de 8.104.000 de tone în anul anterior. Pentru grâul de panificație, comparația citată de autor punea alături volume de 6.067.000 de tone și 351.493 de tone.

După retragerea Rusiei din Acordul Grânelor, autoritățile ruse au negociat direct vânzări către state africane. Cumpănașu susține că, în Egipt, Rusia a oferit un discount de două treimi față de cotația bursieră, făcând aproape imposibilă vânzarea cerealelor românești pe această piață tradițională.

Prețurile cerealelor atinseseră un vârf la scurt timp după invazia rusă. Ulterior, fermele europene, inclusiv cele din România, au rămas prinse între resursele cumpărate scump pentru producție și prețurile reduse obținute la vânzarea cerealelor.